Someday we will all die, Snoopy! True, but on all the other days, we will not.
Mă uit la pozele din telefon și am impresia că sunt din altă viață. Mă uit doar la pozele din acest an și simt ca și cum s-au scurs cel puțin 300 de zile de când a început. Mă întreb câte zile o să aibă până la final.
În mai puțin de o lună, deși mulți suntem izolați și implicit limitați în acțiuni, am schimbat atât de multe! Așa stresați, anxioși, amăgiți, neputincioși, nerăbdători și ciufuți cum suntem.
Am mutat cu totul online magazinele, aprozarele, băcăniile, florăriile, cursurile, teatrele, poveștile, orele de gimnastică. Supraviețuim.
Facem campanii, susținem cauze, căutăm soluții și oameni implicați. Oferim din puținul nostru sub formă de timp, bani, ajutor. Donăm.
Comunicăm zilnic cu prietenii, familia, colegii și facem schimb de emoții și trăiri sub formă de instantanee, vorbe mai sincere, teorii conspirative sau motivaționale. Comunicăm.
Trecem prin stări contradictorii, absolut normale, care ne aduc aminte că suntem oameni și că e ok să fii azi furios și mâine bucuros. Simțim.
Ne temem de soarta noastră, a omenirii și ne pierdem în imensitatea timpului ca apoi să ne trezim în fiecare dimineață și să ne bucurăm că respirăm și nu avem niciun simptom. Funcționăm.
Mâncăm mai mult din ceea ce gătim acasă, căutăm rețetele copilăriei, creștem maia și coacem pâine. Micșorăm porțiile și poftele, suntem mai atenți să nu aruncăm nimic. Reducem.
Facem curat, sortăm, ștergem praful, eliberăm dulapurile și ne transformăm locul de la geam sau din balcon în oază de inspirație și liniște. Simplificăm.
Privim cu melancolie la primăvara care NU are nevoie de martori și ne mirăm de fiecare rază de soare care ne intră pe geam, ca și cum natura nu are dreptul să-și vadă de-ale ei fără noi. Învățăm.
Scriem, citim, ne uităm la filme, medităm, ne rugăm, aruncăm cu părerea și întoarcem spatele la ceea ce nu corespunde propriului adevăr. Judecăm.
Trecem prin amintirile ultimului concediu, ne bucurăm de fiecare imagine cu cer senin, mări albastre, nori pufoși, plaje aurii și flori exotice. Proiectăm.
Plantele și animalele de companie sunt răsfățate mai des ca oricând și suportă cu stoicism ore și ore de terapie plătite cu apă sau crănțănele. Vindecăm.
Ne facem planuri timide de viitor și punem mereu în față un „dacă scăpăm de pandemia asta, o să…”. Restrângem lista de priorități și ne regăsim pasiunile, prietenii, temerile, traumele și bucuriile simple.
Trăim și SPERĂM.
Love,
Diana
2 comentarii
Fotografii de album!
Foarte frumose!
Mulțumesc! 🙂