😵💫 Oamenii nu se schimbă niciodată
Asta e una dintre cele mai mari gogomănii propagate de cei care consideră că există un termen limită pentru definirea ca persoane, că nu se cade și că, implicit, ești ușor dezechilibrat dacă îndrăznești să-ți schimbi părerea asupra lumii, asupra vieții, asupra propriilor idei.
Desprinderea de propriile convingeri este, probabil, unul dintre cele mai dureroase procese prin care poate trece cineva, și presupune enorm de multă muncă, deschidere și sângerări.
A te lepăda de tot ceea ce te-a îmbrăcat mental până la o anumită vârstă, vine cu spini ce-ți coc în degete, pietricele tăioase în talpă și sule în coaste. Propriile convingeri sunt acele idei, adevărate sau nu, în care ai investit emoție, timp și bani.
Trist este că oamenii inteligenți pică la fel de adânc în capcana minții, deoarece ei consideră că informațiile acumulate, până la un moment dat, sunt incontestabile. Prin urmare, ideea de schimbare nu încape niciodată în tolba lor ticsită de adevăruri absolute. Și aici intră multe categorii, de care e bine să fugim mâncând pământul, în special dacă de ele depind sănătatea noastră psihică, emoțională, fizică șamd.
Capcanele întinse de astfel de persoane pot fi recunoscute în afirmații de genul:
Uită-te la mine, am ajuns om mare chiar dacă…
Dacă eu am ajuns “om mare” în condițiile date, la fel o va face și copilul meu.
Numai tembelii își schimbă părerea în funcție de…
Eu sunt cine sunt, nu am nevoie să mai învăț nimic.
Nimic nu e bine în lume, toți oamenii sunt proști.
Atunci când te opui schimbărilor întinzi capcane. Vrei ca în cercul tău de convingeri să se adune creduli, lucru care îți consolidează și mai tare faptul că ceea ce ești tu e bine și nu mai ai nevoie să reevaluezi nimic.
Schimbarea înseamnă acceptare și presupune curaj, nu e sub nicio formă o dovadă de slăbiciune.
A trăi pentru tot restul vieții după aceleași principii definite la 20 de ani, chiar dacă nu ești fericit, nu înseamnă că ai o coloană a infinitului în loc de vertebre, ci că ești un catâr, pur și simplu.
Eu am o vorbă și o rostesc oricât de des e nevoie, atât mie cât și altora:
Nu fi prost că n-are rost!